Angelus. Papa: Gândul la viitorul ultim să ne facă mai responsabili faţă de noi şi faţă de aproapele
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş
18 noiembrie 2018 – Vatican News. Citând textul, în care se relatează despre întunecarea soarelui, despre obscurarea stelelor şi căderea stelelor din cer, Sfântul Părinte a explicat că "istoria umanităţii, ca și istoria personală a fiecăruia dintre noi, nu poate fi înțeleasă ca o simplă succesiune de cuvinte și fapte care nu au sens", neputând fi interpretată nici "în lumina unei viziuni fataliste, ca și când totul ar fi fost deja stabilit în conformitate cu un destin care sustrage orice spațiu libertății, împiedicând alegerea rezultată dintr-o decizie adevărată.
«În Evanghelia de astăzi», a continuat pontiful, «Isus spune mai degrabă că istoria popoarelor și a indivizilor are un scop și o ţintă de atins: întâlnirea definitivă cu Domnul. Nu știm când şi cum se va întâmpla; Domnul a repetat că "despre ziua şi ceasul acela, nu ştie nimeni, nici îngerii în cer, nici Fiul, ci doar Tatăl".(v. 31) ). Punctul crucial este acesta. În acea zi, fiecare dintre noi va trebui să înțeleagă dacă Cuvântul Fiului lui Dumnezeu i-a luminat existența personală sau dacă i-a întors spatele, preferând să se încreadă în propriile cuvinte. Va fi mai mult ca niciodată momentul în care să ne abandonăm definitiv iubirii Tatălui și să ne încredințăm milostivirii sale.»
«Nimeni nu poate scăpa de acest moment, niciunul dintre noi!», a subliniat papa Francisc, atrăgând atenţia asupra faptului că "şiretenia de care ne folosim în comportamentele noastre pentru a da credit imaginii pe care dorim să o oferim, atunci nu va mai fi necesară; în același mod, puterea banilor și a mijloacelor economice cu care avem impresia de a putea cumpăra totul și pe toţi, nu vor mai putea fi folosite".
«Vom avea cu noi doar ceea ce am realizat în această viaţă crezând în Cuvântul său», a subliniat pontiful, invocând mijlocirea Preacuratei Fecioare Maria pentru ca, conştientizând caracterul provizoriu al existenţei noastre pământeşti şi a limitelor noastre, să nu cădem în angoasă ci să devenim responsabili faţă de noi înşine, faţă de aproapele şi faţă de lumea întreagă.
