Cerca

Vatican News
Pope Francis Papa Francisc în vizită la biserica luterană Rigas Doms din Riga (Letonia).  (ANSA)

Papa Francisc în Letonia: dacă muzica Evangheliei ar înceta...

Există și pe planul credinței pericolul de a ne transforma din locuitori în turiști, transformând religia într-un patrimoniu de muzeu: a spus papa Francisc la Rugăciunea ecumenică de la Rigas Doms, biserica luterană din Riga, marți, 24 septembrie 2018, în cadrul călătoriei sale apostolice în Letonia.

Cetatea Vaticanului – A. Dancă

24 septembrie 2018 – Vatican News. Papa Francisc a ajuns astăzi la Riga, capitala Letoniei, pentru o vizită pastorală de o zi, în cadrul călătoriei apostolice pe care o efectuează de la 22 la 25 septembrie 2018 în Țările Baltice.

Papa a ajuns la ora 8.20 pe aeroportul internațional de la Riga iar primul moment al zilei a fost vizita de curtoazie la președintele țării, Raimonds Vejonis, după care, la 9.30, a avut o întâlnire cu autoritățile civile și politice la Palatul Prezidențial. A urmat ceremonia de depunere a unei coroane de flori la Monumentul libertății, construit în 1932 pe locul unde se afla înainte statuia țarului Petru cel Mare.

La ora locală 10.40, papa a participat la Rugăciunea ecumenică de la biserica luterană Rigas Doms, care în urmă cu 800 de ani era cea mai mare catedrală medievală din Țările Baltice. Mulțumind arhiepiscopului luteran Jānis Vanags pentru invitație, papa Francisc a ținut un discurs despre pericolul de a transforma patrimoniul credinței creștine într-un depozit muzeal, fără nicio legătură cu trăirea spirituală.

Papa Francisc: «În această catedrală se află una din cele mai vechi orgi din Europa și, la vremea inaugurării, a fost cea mai mare din lume. Ne putem închipui cum a însoțit viața, creativitatea, imaginația și devoțiunea celor care se lăsau cuprinși de melodia sa. A fost instrument al lui Dumnezeu și al oamenilor pentru înălțarea privirii și a inimii. Astăzi este o emblemă a acestui oraș și a acestei catedrale. Pentru cel care este rezident, pentru locuitorul acestui oraș reprezintă mai mult decât o orgă monumentală: face parte din viața sa, din tradiția sa, din identitatea sa. Pentru un turist, în schimb, este evident un obiect artistic de păstrat și de fotografiat. Acesta este un pericol în care se cade întotdeauna: din locuitori, să devenim turiști. Să facem din ceea ce ne identifică un obiect al trecutului, o atracție turistică și de muzeu care amintește faptele mărețe de odinioară, de înaltă valoare istorică, dar care a încetat să mai atingă inima celor care îl ascultă. Exact același lucru se poate întâmpla cu credința. Putem să încetăm să ne mai simțim creștini rezidenți pentru a deveni turiști. Mai mult, am putea spune că toată tradiția noastră creștină poate să aibă aceeași soartă: să fie redusă la un obiect din trecut care, închis între pereții bisericilor noastre, încetează să mai intoneze o melodie capabilă să miște și să inspire viața și inima celor care o ascultă. Cu toate acestea, după cum afirmă Evanghelia pe care am ascultat-o, credința noastră nu este destinată să rămână ascunsă, ci să fie cunoscută și să răsune în diferitele domenii ale societății, pentru ca toți să poată contempla frumusețea ei și să fie iluminați de lumina ei (cf. Lc 11,33)».

De aici, sublinierile Sfântului Părinte care explicitează principiul amintit mai sus: «Dacă muzica Evangheliei încetează să mai fie executată în viața noastră și se transformă într-o frumoasă partitură din trecut, nu va mai reuși să frângă monotonia sufocantă care împiedică însuflețirea speranței, făcând astfel inutile toate strădaniile noastre. Dacă muzica Evangheliei încetează să mai vibreze în măruntaiele noastre, vom pierde bucuria care decurge din compasiune, tandrețea care se naște din încredere, capacitatea de împăcare ce-și găsește izvorul în faptul de a fi întotdeauna iertați-trimiși. Dacă muzica Evangheliei încetează să se mai audă în casele noastre, în piețele noastre, la locul de muncă, în politică și economie, vom stinge melodia care ne făcea să luptăm pentru demnitatea bărbaților și femeilor de orice origine, închizându-ne în ce este ”al meu” și uitând de ce este ”al nostru”: casa comună care ne privește pe toți. Dacă muzica Evangheliei încetează să se mai audă, vom pierde sunetele care vor conduce viața noastră spre cer, ascunzându-ne întru-unul din cele mai mari rele ale timpurilor noastre, singurătatea și izolarea, o maladie care apare în cel care nu are nicio relație și care se poate vedea în cei bătrâni abandonați în destinul lor, precum și în cei tineri fără puncte de reper și fără oportunități pentru viitor (cf. Discurs către Parlamentul european, 25 noiembrie 2014)».

Discursul papei Francisc s-a încheiat cu o pledoarie pentru unitatea creștinilor, dar în cheie misionară în raport cu rănile și speranțele din societatea actuală:

Papa Francisc: «Misiunea astăzi continuă să ne ceară și să reclame de la noi unitatea. Este misiunea care cere de la noi să încetăm să stăm cu ochii pe rănile trecutului și să renunțăm la orice atitudine autoreferențială pentru a pune în centru rugăciunea Învățătorului. Misiunea este cea care cere ca muzica Evangheliei să nu înceteze să se audă în piețele noastre».

”Unitatea la care Domnul ne cheamă”, a încheiat papa Francisc discursul său la biserica luterană de la Riga, ”este o unitate întotdeauna în cheie misionară, care ne cere să ieșim și să mergem la inima oamenilor noștri și a culturilor noastre, a societății post-moderne în care trăim, «acolo unde se formează noi narațiuni și paradigme, să ducem Cuvântul lui Isus în nucleele cele mai adânci din sufletul orașelor» (cf. Evangelii gaudium, 74)”.

Agenda călătoriei apostolice a papei Francisc în Letonia a continuat luni cu vizita la catedrala catolică din Riga, dedicată Sfântului Apostol Iacob. După amiază, papa merge cu elicopterul la sanctuarul Sfintei Maici a lui Dumnezeu din orașul Aglona unde celebrează Sf. Liturghie în aer liber la ora 16.30. În cursul serii papa se întoarce cu elicopterul la Vilnius (Lituania) unde rămâne peste noapte pentru cină și odihnă.

24 septembrie 2018, 12:18