Papa Francisc: tranziția energetică globală să țină cont de cei săraci și de mediu

Adrian Dancă - Cetatea Vaticanului

9 iunie 2018 - Vatican News. ”Civilizația are nevoie de energie, dar folosirea energiei nu trebuie să distrugă civilizația”. Cu această convingere, papa Francisc a primit sâmbătă, 9 iunie 2018, în audiență participanții la simpozionul organizat în Cetatea Vaticanului între 8-9 iunie a.c. pentru liderii principalelor firme de petrol, gaze naturale și energie. Manifestarea a fost organizată de Departamentul pentru promovarea dezvoltării umane integrale în colaborare cu ”College of Business” din cadrul Universității Notre-Dame din Mendoza. Tema simpozionului: ”The Energy Transition & Care for our Common Home. A Dialogue on Risks, Opportunities, Challenges and Paths”.

Setea de energie, mai mare decât în epocile precedente

Salutând inițiativa unui simpozion dedicat ”tranziției energetice”, pontiful a subliniat că ”mișcarea intensă și masivă de informație, persoane și lucruri are nevoie de multă energie, o nevoie superioară oricărei epoci precedente”. Din această cauză, ”calitatea aerului, nivelul mărilor, consistența rezervelor de apă dulce, clima și echilibrul unor ecosisteme delicate nu pot să nu resimtă modalitățile prin care ființele umane acoperă «setea» lor de energie”.
Papa Francisc: «Pentru a satisface această ”sete” nu este permis să mărim adevărata sete de apă sau sărăcia sau exclusiunea socială. Necesitatea de a avea la dispoziție cantități tot mai mari de energie pentru funcționarea mașinilor nu poate fi satisfăcută cu prețul otrăvirii aerului pe care îl respirăm. Nevoia de a ocupa spații pentru activitățile umane nu se poate realiza în așa fel încât să punem în pericol serios existența noastră și a altor specii de ființe vii de pe Terra».

Tranziția energetică și Acordul de la Paris din 2015

Papa a remarcat că ”chestiunea energetică a devenit una din principalele provocări teoretice și practice pentru comunitatea internațională. Drept care este necesar ”a găsi o strategie globală pe termen lung care să ofere securitate energetică și să favorizeze în acest fel stabilitatea economică, să ocrotească sănătatea și mediul și să promoveze dezvoltarea umană integrală, stabilind angajamente precise pentru a înfrunta problema schimbărilor climatice”.

Sfântul Părinte a amintit că deja în enciclica sa ”Laudato si” a făcut referință la ”tranziția energetică” (nr. 165), a cărei realizare ar evita ”schimbările climatice dezastruoase care ar putea compromite bunăstarea și viitorul familiei umane și al casei sale comune”. Este important, de aceea, să se realizeze ”o tranziție care să facă să crească constant folosirea de forme de energie cu o înaltă eficiență și cu o scăzută rată de poluare”. În această privință, pontiful a spus că se impune ca ”atare energie să fie curată, ținând sub control folosirea sistematică a combustibilului fosil”.

Referindu-se în discursul său la Conferința Națiunilor Unite de la Paris, din decembrie 2015, papa subliniat că 196 de națiuni au negociat și au adoptat ”Acordul de la Paris” cu scopul de a limita creșterea încălzirii globale sub 2 grade Celsius comparativ cu nivelurile pre-industriale și, dacă e posibil, sub 1,5 grade. Cu toate acestea, a remarcat pontiful, la doi ani și jumătate după acest angajament internațional ”emisiile de CO2 și concentrațiile atmosferice datorate efectului de seră sunt în continuare foarte ridicate. Acest fapt este mai degrabă sursă de neliniște și de îngrijorare”. Totodată, trezesc îngrijorare ”explorările continue pentru noi rezerve de combustibil fosil”, trecând cu vederea căutarea unor surse alternative.
Papa Francisc: «Civilizația cere energie, dar folosirea energiei nu trebuie să distrugă civilizația! Găsirea unui adecvat mix energetic este fundamental pentru combaterea poluării, eradicării sărăciei și promovării echității sociale.»

Decizii clarvăzătoare, dar nu fără comunitățile locale

O exploatare a mediului care nu ține cont de chestiunile de termen lung ar putea duce doar la o eventuală creștere economică pe termen scurt, dar cu un impact negativ sigur într-un arc de timp mai mare, afectând echitatea inter-generațională și procesul de dezvoltare. ”Este întotdeauna necesară”, a remarcat pontiful, ”o evaluare atentă a impactului ambiental pe care îl au deciziile de natură economică pentru a cântări bine costurile umane și ambientale pe termen lung, implicând pe cât posibil în procesele decizionale instituțiile și comunitățile locale”. Papa a recunoscut că numeroase companii petroliere și de gaz țin cont tot mai mult de riscul climatic și își modifică pe cale de consecință planurile de investiții, ceea ce ”este demn de laudă”, după cum, tot la fel, apar tot mai frecvent abordările extractive bazate pe o ”finanța verde”. 
Papa Francisc: «Cu siguranță s-au făcut progrese. Dar e suficient? Am schimbat direcția la timp? Nimeni nu poate să răspundă cu certitudine la această întrebare, dar cu fiecare lună ce trece provocarea tranziției energetice devine tot mai presantă. Atât deciziile politice cât și responsabilitatea socială a firmelor și criteriile de investiție trebuie să țină cont de căutarea binelui comun pe termen lung, astfel încât să existe o solidaritate concretă între generații, evitând oportunismul și cinismul care urmăresc să obțină pe termen scurt mici rezultate parțiale, dar care ar descărca asupra viitorului costuri foarte mari și pagube la fel de relevante».

Urgența unei tranziții energetice globale

”Există, de asemenea”, a spus papa în continuarea amplului său discurs, ”unele motivații etice profunde pentru a păși pe calea către o tranziție energetică globală cu un simț de urgență”. În acest sens, pontiful a menționat că efectele schimbărilor climatice se abate cu precădere asupra celor săraci, care se confruntă mai mult decât alții cu ”perturbațiile din sectorul agricol, nesiguranța disponibilității de apă și expunerea la grave fenomene meteorologice”. 
Papa Francisc: «Tranziția către energia accesibilă și curată este o responsabilitate pe care o avem față de milioane de frați și surori din lume, față de țările sărace și față de generațiile care vor veni. Nu se poate merge cu determinare pe această cale fără conștiința crescândă de a fi cu toții parte dintr-o unică familie umană legată prin legături de fraternitate și solidaritate».

Omul și mediul formează un ansamlu unitar și inseparabil

Realitatea unicei familii umane arată, în același timp, că ”problemele ambientale și energetice au, de acum, un impact și o dimensiune globale”, drept care ”solicită răspunsuri globale, căutate cu răbdare și dialog și urmărite cu raționalitate și perseverență”. Planeta ”constituie un unic sistem”, iar omenirea, tot la fel, ”un unic ansamblu”. Pontiful a preluat aici pe larg un paragraf din enciclica papei emerit Benedict XVI ”Caritas in veritate” (nr. 51), în care se afirmă: ”cartea naturii este una și inseparabilă pe versantul mediului înconjurător ca și pe versantul vieții, sexualității, căsătoriei, familiei, relațiilor sociale, pe scurt, pe versantul dezvoltării umane integrale. Obligațiile pe care le avem față de mediu sunt în legătură cu obligațiile pe care le avem față de persoană, considerată în sine și în relație cu ceilalți. Nu poți să pretinzi unele și să le încalci pe celelalte. Aceasta este o antinomie gravă a mentalității și practicii de astăzi, care umilește persoana, tulbură mediul și dăunează societății”. 
Papa Francisc: «Dragi frați și surori, mă adresez în mod special vouă, care ați primit mult în termeni de capacitate și experiență. Aș vrea să vă îndemn pentru ca cei care au dovedit atitudinea lor spre inovație și ameliorarea calității vieții multor persoane prin ingeniozitatea și competența lor profesională, să contribuie și mai mult la aceasta punându-și propriile capacități în serviciul a două mari fragilități ale lumii de astăzi: săracii și mediul. Vă invit să fiți nucleul unui grup de lideri care imaginează tranziția energetică globală într-un fel care să țină cont de toate popoarele pământului, precum și de viitoarele generații și de toate speciile și ecosistemele».