La papa Francisc, o delegație a Bisericii evanghelice luterane germane

Adrian Dancă – Cetatea Vaticanului

Vatican News – 4 iunie 2018. ”Ecumenismul cere să nu fie o realitate de elită, ci să implice cât mai mult posibil numeroși frați și surori în credință, crescând ca și comunitate de discipoli care se bazează pe rugăciune, iubire și vestire”: a spus papa Francisc primind luni, 4 iunie 2018, o delegație a Bisericii evanghelice luterane germane. La audiență au participat, de asemenea, reprezentanți ai Comitetului național german al Federației Luterane Mondiale și ai Bisericii unite evanghelico-luterane a Germaniei.

Pontiful a menționat în discursul său recenta Comemorare comună a Reformei, marcată în diferite ceremonii la care au luat parte și reprezentanți ai Bisericii catolice. ”Încă din 31 octombrie 2016”, a afirmat, ”ne-am întâlnit la Lund [în Suedia – n.r.] pentru a caracteriza în spirit de comuniune fraternă ceea ce, datorită rănilor trecutului, ar fi putut să trezească, în schimb, polemică și dușmănie. Recunoscători lui Dumnezeu”, a continuat papa, ”am putut să constatăm că cei cinci sute de ani de istorie – uneori foarte dureroasă – în care am fost unii împotriva altora și deseori în conflicte, au lăsat spațiu, în ultimii cincizeci de ani, unei comuniuni tot mai mari”.
Papa Francisc: «Grație lucrării Spiritului, întâlnirilor frățești, gesturilor impregnate de logia Evangheliei mai mult decât de strategiile omenești, precum și prin dialogul oficial luterano-catolic, a fost posibil să depășim vechi prejudecăți de ambele părți. Cu ajutorul lui Dumnezeu, ne dorim un viitor îndreptat spre depășirea deplină a divergențelor. Trebuie să mergem înainte.»

Vorbind mai departe de importanța ecumenismului, care a spus că devine tot mai mult ”o necesitate și o dorință”, pontiful a afirmat că nu trebuie uitat să ”pornim de la rugăciune, pentru că nu planurile omenești sunt cele care ne arată calea de urmat, ci Duhul Sfânt: El singur deschide calea și luminează pașii de făcut. Spiritul iubirii nu poate decât să ne conducă pe cărările carității”.
Papa Francisc: «Ca creștini, catolici și luterani, suntem chemați mai întâi de toate să ne iubim ”cu intensitate unii pe alții și cu inimi curate” pentru că [suntem] ”renăscuți prin cuvântul viu și veșnic al lui Dumnezeu” (1 Pt 1,22-23). Dar suntem chemați în același timp să ușurăm împreună mizeriilor celor nevoiași și ale celor persecutați. Suferințele atâtor frați asupriți din cauza credinței în Isus sunt și un îndemn stăruitor de a ajunge la o tot mai concretă și vizibilă unitate între noi. Este ecumenismul sângelui».

În continuarea discursului său, Sfântul Părinte a pus accentul pe dialogul teologic, din convingerea că ”niciun dialog ecumenic nu poate să facă pași înainte dacă rămânem pe loc. Trebuie să mergem pe cale, să continuăm: nu cu avântul unei alergări înainte pentru a cuceri țeluri ambițioase, ci mergând împreună cu răbdare, sub privirea lui Dumnezeu”. Din temele care se află pe agenda dialogului teologic, pontiful a remarcat Biserica, Euharistia și ministeriul eclezial, spunând că acestea ”merită reflecții punctuale și larg împărtășite”.
Papa Francisc: «Ecumenismul cere să nu fie o realitate de elită, ci să implice cât mai mult posibil numeroși frați și surori în credință, crescând ca și comunitate de discipoli care se bazează pe rugăciune, iubire și vestire. Aceasta este baza de la care dialogul ecumenic ne va ajuta să progresăm, sub călăuzirea Spiritului Sfânt, în înțelegerea comună a revelației divine, care se aprofundează cunoscându-L și iubindu-L împreună pe Domnul Isus Cristos, pentru că ”în El locuiește toată plinătatea dumnezeirii trupește” (Col 2,9) și ”i-a plăcut lui Dumnezeu [...] ca prin El să reconcilieze toate pentru sine” (Col 1,19-20).

Înainte de a-i invita pe oaspeții luterani să se roage împreună ”Tatăl Nostru” în limba germană, papa Francisc a încheiat invocând însoțirea Domnului ”pentru ca modul nostru de a fi creștini să fie centrat tot mai mult în jurul Său și curajos în misiune”, iar ”asistența pastorală să se îmbogățească în slujire și, în diferitele sale dimensiuni, să fie tot mai impregnată de spiritul ecumenic”.