De Donatis: Benedict ne-a dus de mână, învățându-ne să îl cunoaștem pe Domnul
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 13 ianuarie 2023. Astfel a spus cardinalul Angelo De Donatis, vicarul Sanctității Sale pentru Dieceza de Roma, în omilia Sfintei Liturghii de pomenire a papei emerit Benedict al XVI-lea, pe care a prezidat-o în bazilica Sfântul Ioan din Lateran, catedrala Romei, joi, 12 ianuarie a.c..
«Am putea spune că sinteza întregii sale experiențe de viață, de studiu, de învățătură, a fost în mod unic persoana Fiului lui Dumnezeu, care ne amintește, în mod constant, că fără El nu are rost să fim creștini. A fost foarte emoționant să aflu că ultimele sale cuvinte au fost: “Doamne, te iubesc” » – a mai spus cardinalul De Donatis.
Conturând un medalion spiritual al papei emerit, vicarul Sanctității Sale pentru Dieceza de Roma a evidențiat: «A fost un mare teolog, pentru că era un mare iubitor de Dumnezeu, și a repetat de multe ori că Biserica nu crește prin prozelitism, ci prin atracție. În aceste zile ni s-a întâmplat să reluăm cu toții unele dintre textele sale, să revedem unele dintre imaginile sale, să readucem în inimile noastre unele dintre momentele pe care le-am împărtășit în anii pontificatului său. Benedict s-a prezentat în lume cu smerenie și respect, cu hotărâre și ascultare. (…) Din cei 95 de ani de viață, Benedict al XVI-lea a trăit patruzeci în acest oraș al nostru, Roma, de care era profund atașat. Gândiți-vă doar la relația specială pe care a avut-o cu preoții și cu oamenii din Casalbertone, parohia al cărei biserici era titular. »
«Papa Benedict» – a continuat – «a iubit intens Biserica. A luat toate deciziile cele mai importante din viață amintindu-și că căile Domnului nu sunt căile noastre, dar când urmăm cu dragoste voia Lui – și nu a noastră – suntem liniștiți: nu a vrut să părăsească învățământul... dar a făcut-o; nu a vrut să părăsească iubita sa dieceză din München dar a făcut-o...; a vrut să se întoarcă acasă pentru a fi alături de fratele său și pentru a-și termina opera și nu a făcut-o; până la 11 februarie, în urmă cu zece ani, când, într-un moment extraordinar și intens, imprevizibil și surprinzător, a arătat, prin demisia sa, cât de mult dorea binele Bisericii (…).»
