Mons. Paglia: "Sfârşitul vieţii” uneşte religiile monoteiste
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş
28 octombrie 2019 – Vatican News. Observând că dezbaterea asupra temei eutanasiei şi a sinuciderii asistate nu are loc doar în interiorul comunităţii ştiinţifice şi medicale, ci şi în orizontul mai amplu al culturii generale legată de chestiunile privind trecerea finală (moartea), mons. Paglia a făcut câteva consideraţii privind declaraţia comună care doreşte să readucă totodată în memorie semnificaţia cea mai autentică a medicinii şi a profesiunilor cu caracter sanitar.
«Medicina nu deţine în orizontul său capacitatea de a da sau de a lua viaţa pacienţilor. A pune capăt vieţii înseamnă să-i negi sensul», a spus preşedintele Academiei Pontificale pentru Viaţă, reliefând că rolul medicinii este de a se îngriji de persoana bolnavă şi de a evalua tratamentele cele mai potrivite şi mai relevante în vederea promovării sănătăţii persoanei, "asumându-şi cu înţelepciune limitele condiţiei şi ale acţiunii omeneşti". Totodată, a amintit că medicina nu are obligaţia de a restabili cu orice preţ sănătatea, ci de a se îngriji de persoană, chiar şi atunci când boala este incurabilă, după cum indică şi îngrijirile paliative care urmăresc însoţirea competentă şi în ansamblu a pacienţilor incurabili şi a familiilor acestora fără a grăbi sau a întârzia momentul morţii.
Oprindu-se asupra dimensiunii interreligioase şi ecumenice, mons Paglia a evidenţiat posibilitatea adoptării unei culturi a dialogului şi a colaborării între diferitele comunităţi religioase în vederea răspândirii conţinutului declaraţiei comune ce urmăreşte tutelarea şi promovarea demnităţii umane într-un moment atât de delicat şi vulnerabil, precum trecerea finală.
Mons. Paglia şi-a exprimat totodată dorinţa extinderii comunicării mesajului declaraţiei comune la toţi cei care manifestă sensibilitate şi interes asupra tematicii, subliniind importanţa prezenţei în sfera publică, prin elaborarea unor discursuri în măsură să fie înţelese şi de cei care au viziuni diferite asupra lumii şi a vieţii omeneşti dar care susţin demnitatea persoanei umane şi sunt în căutarea acelor căi ale dreptăţii în măsură să onoreze această dimensiune în contextul concret al situaţiilor precum sfârşitul vieţii
