Benedict XVI: în relația cu ebraismul, dialog și mărturie, nu misiune
Cetatea Vaticanului – A. Dancă
27 noiembrie 2018 – Vatican News. În relațiile dintre creștini și evrei nu este vorba de o ”misiune”, ci de un ”dialog” pentru că ei singuri, dintre toate popoarele, îl cunosc pe ”Dumnezeul necunoscut”. Este, pe scurt, scrisoarea papei emerit Benedict al XVI-lea adresată revistei catolice germane Herder Korrespondenz prin care aduce o ”îndreptare” la articolul semnat de teologul Michael Böhnke, publicat în numărul pe septembrie al revistei, referitor la gândirea teologică a lui Joseph Ratzinger – Benedict XVI despre raportul dintre evrei și creștini.
Teologul Böhnke afirma, printre altele, că Benedict XVI-lea ar fi arătat într-una din scrierile sale, publicată în iulie a.c. în revista ”Communio”, o înțelegere problematică a iudaismului și ar fi trecut cu vederea peste suferințele pe care evreii le-au primit din partea creștinilor.
Ebraismul și creștinismul, susține Benedict al XVI-lea în scrisoarea ce urmează să fie publicată în numărul pe decembrie al revistei Herder Korrespondenz, reprezintă ”două feluri de interpretare a Scripturilor”. Pentru creștini, făgăduințele făcute Israelului sunt speranța Bisericii și ”cine le ține nu pune în niciun fel în discuție bazele dialogului ebraico-creștin”. Mai mult, afirmă papa emerit, acuzațiile teologului german Böhnke sunt ”inepții grotești și nu au nimic a face cu ceea ce am spus în această privință. De aceea, resping articolul său ca pe o insinuare absolut falsă”.
În ”rectificarea” sa, Benedict abordează, printre alte aspecte teologice, și delicata chestiune a misiunii către evrei, sau altfel spus, întrebarea dacă Biserica trebuie să vestească evreilor Vestea cea bună a lui Cristos. ”O misiune către evrei nu este prevăzută și nici măcar nu este necesară”, scrie Joseph Ratzinger. Desigur, Cristos i-a trimis pe discipolii săi în misiune la toate popoarele și la toate culturile, drept care ”mandatul misiunii este universal, cu o excepție: misiunea către evrei, care nu era prevăzută și nu era necesară pentru că pur și simplu numai ei, între toate popoarele, îl cunoșteau pe «Dumnezeul necunoscut»”.
În ceea ce privește relația religioasă cu evreii, așadar, Benedict al XVI-lea afirmă că problema nu se pune în termeni de misiune, ci de dialog pe baza înțelegerii lui Isus din Nazaret: este El ”Fiul lui Dumnezeu, Logos-ul” așteptat – după promisiunile făcute poporului însuși – de Israel și, fără a-și dea seama, de întreaga omenire? Reluarea acestui dialog este ”îndatorirea pe care ne-o impune momentul de față”.
”Îndreptarea”, anticipată parțial de agenția KNA, este inclusă în numărul pe decembrie al revistei Herder Korrespondenz și este semnată de Joseph Ratzinger – Benedict al XVI-lea.
De menționat, de asemenea, că cele scrise de papa emerit în luna iulie pentru revista ”Communio” constituie o aprofundare a documentului publicat în 2015 de Comisia Sfântului Scaun pentru raporturile religioase cu ebraismul. Documentul are ca titlu ”De ce darurile și chemarea lui Dumnezeu sunt irevocabile (Rm 11,29)”, iar ca subtitlu: ”Reflecții despre chestiuni teologice referitoare la relațiile catolico-ebraice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a [decretului] «Nostra Aetate» (nr. 4)”. Textul final a fost prezentat, printre alții, de cardinalul Kurt Koch, președintele Comisiei pentru raporturile religioase cu ebraismul. La paragraful 6, de exemplu, se citește: «Este ușor de înțeles că așa zisa ”misiune către evrei” este o chestiune foarte spinoasă și sensibilă pentru evrei căci, în ochii lor, aceasta privește existența însăși a poporului evreu. Este o chestiune delicată și pentru creștini, căci ei consideră de importanță fundamentală rolul salvific universal al lui Isus Cristos și, pe cale de consecință, misiunea universală a Bisericii. Biserica, așadar, trebuie să înțeleagă evanghelizarea îndreptată către evrei, care cred în unicul Dumnezeu, de o manieră diferită față de cea îndreptată spre membrii altor religii sau ai altor viziuni asupra lumii. Aceasta înseamnă, la modul concret, că Biserica catolică nu conduce, nici nu încurajează vreo misiune instituțională îndreptată anume către evrei. Păstrând cu fermitate acest refuz principial al unei misiuni instituționale către evrei, creștinii sunt chemați să dea mărturie pentru credința lor în Isus Cristos și în fața evreilor: trebuie să o facă, însă, cu smerenie și sensibilitate, recunoscând că evreii sunt purtători ai Cuvântului lui Dumnezeu și ținând cont de marea tragedie a Holocaustului (Shoah)».
