Irlanda. Matt Talbot, surprinzătorul sfânt care salvează împătimiţii de alcool
Anca Mărtinaş – Cetatea Vaticanului
24 august 2018 – Vatican News. Deschiderea, desfăşurată la Royal Dublin Society, a stat sub semnul ecumenismului, cerându-se diferitelor comunităţi creştine din toate regiunile Irlandei să bată clopotele în timp ce erau înălţate rugăciuni pentru reuşita evenimentului.
Intitulată "Împreună cu Cristos", ceremonia a reunit reprezentanţii diferitor comunităţi asemenea unei "familii a familiilor", în cadrul celebrării amintindu-se "parcursul de discipoli ai lui Cristos".
Ajunse la cea de-a IX-a ediţie, Întâlnirile mondiale au început în 1994 când Ioan Paul al II-lea a dorit să reunească familiile din întreaga lume pentru a restitui speranţa, pentru a stabili priorităţile, pentru a uni forţele şi a face auzită vocea celor care, în tăcere şi în viaţa de zi cu zi, înfruntă destinul societăţii.
Pentru papa Francisc, Întâlnirea Mondială a Familiilor de la Dublin nu este prima. Pontiful de origine poloneză a participat, în 2015, la Întâlnirea Mondială a Familiilor de la Philadelphia, de care a dedicat-o "iubirii ca misiune".
La deschiderea sărbătorii mondiale a familiilor de la Dublin, arhiepiscopul de Dublin şi primat al Irlandei, Diarmuid Martin, a condus rugăciunea şi a invocat asupra participanţilor protecţia patronului Irlandei, sfântul Patriciu. Pentru participanţii din întreaga lume, ceremonia de deschidere a fost şi un prilej de a lua contact cu istoria creştinismului în Irlanda, reflectată şi în reînnoirea anticelor simboluri păgâne într-o lumină creştină. Şi emblema Întâlnirii Mondiale a Familiilor – ce reprezintă, pe de o parte, diferitele vârste şi roluri ce formează familia (perechile de soţi, fiii, bunicii, persoanele singure sau văduve, fără ca cineva să fie exclus sau uitat), o familie ce include fiecare realitate în îmbrăţişarea crucii, fără a uita nici rădăcinile culturale, motiv pentru care emblema Întâlnirii Mondiale a Familiilor propune un antic simbol celtic, reprezentat timp de secole în arta rupestră din Irlanda, şi convertit succesiv în simbol al Trinităţii.
Decizia de a implica în ceremonia inaugurală toate cele 26 de dieceze irlandeze subliniază trăsătura specifică a unei Biserici care păstrează caracteristicile ce deosebesc diferitele regiuni ale ţării şi dau mărturie despre voinţa de a chema să participe şi de a istorisi fiecare realitate ale acestui eveniment planetar.
Referitor la detalii ale programului călătoriei apostolice a papei Francisc la Dublin, în Irlanda, prilejuită de Întâlnirea Mondială a Familiilor, este interesant de menționat că pontiful se va opri să se reculeagă în rugăciune în locul în care se păstrează relicva unei figuri de sfinţenie ce pare ieşită din paginile "Legendei sfântului beţiv", de Joseph Roth. Este vorba de Matt Talbot, un muncitor din Dublin, care – înainte de a-şi schimba viaţa – a suferit de dependenţa de alcool. Născut în 1856, după o copilărie tumultoasă, caracterizată de un comportament indisciplinat, Matt a intrat foarte devreme în câmpul muncii, la doar 12 ani lucrând ca băiat de prăvălie la un depozit de vin şi bere. La doar 13 ani s-a întors acasă beat, episod care avea să se repete din ce în ce mai des, ajungând ca la 17 ani să-şi vândă încălţămintea şi şosetele pentru a-şi cumpăra bere. La 27 de ani pentru tânărul irlandez unica raţiune de a exista era alcoolul, pentru care cheltuia tot puţinul pe care reuşea să câştige. Aceasta îi era condiţia când a jurat să nu mai bea nici o picătură de alcool timp de trei luni. Acea promisiunea avea să marcheze începutul convertirii sale. Matt a început să meargă în fiecare dimineaţă la prima Sfântă Liturghie, care începea la ora cinci, hrănindu-se zilnic cu Preasfânta Euharistie. Cu ajutorul Domnului, Matt nu doar avea să reuşească să menţină pentru totdeauna promisiunea de a nu mai consuma alcool, ci avea să se vindece – odată cu viciul beţiei – de limbajul vulgar şi avea să se dedice în întregime pentru tot restul vieţii ajutorării aproapelui în numele iubirii divine.
