Icoana Întâlnirii Mondiale a Familiilor realizată de iconograful român Mihai Cucu

Anca Mărtinaş – Cetatea Vaticanului

21 august 2018 – Vatican News. Într-un recent articol publicat în numărul 8/2018 al revistei "Actualitatea creştină", publicaţie a arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti, părintele Fabian Măriuţ, responsabil cu pastorația familiilor în cadrul arhidiecezei, a dedicat un articol icoanei pentru Ziua Mondială a Familiilor, intitulat "Cine a scris icoana?".

«Despre icoană se spune că "nu se pictează, se scrie". Icoana este o naraţiune, de aceea e deosebită de imaginile cu care suntem bombardaţi zilnic. Icoana pentru Întâlnirea Mondială a Familiilor a fost scrisă de iconograful român Mihai Cucu.

În partea centrală a tripticului se află Isus, Maria şi Iosif care stau la masă pentru a-şi împărtăşi credinţa. […] Mai sunt locuri libere, semn că Familia din Nazaret ne aşteaptă şi pe noi alături», scrie autorul articolului, explicând că icoana, sub formă de triptic, "ne trimite la trei pasaje evanghelice în care Isus îşi arată grija faţă de căsătorie şi faţă de traiul zilnic în viaţa de familie".

Iată cum descrie părintele Fabian Măriuţ icoana celei de-a IX-a Întâlniri Mondiale a Familiilor, cu desfăşurare la Dublin, între 21 şi 26 august:
«În partea centrală a tripticului se află Sf. Familie din Nazaret: Isus, Maria şi Iosif – care stau la masă pentru a mânca pâinea cea de toate zilele şi pentru a-şi împărtăşi credinţa (Lc 2, 39-51). În partea dreaptă dinspre privitor este reflectată grija directă a lui Isus faţă de căsătorie, la Nunta din Cana (In 2, 1-11), iar în stânga, episodul Învierii fiicei lui Iair oglindeşte compasiunea lui Isus faţă de situaţiile delicate şi grele din viaţa de familie (Mc 5, 21-43).

Icoana are forma unei case în care se intră prin două uşi larg deschise. De strajă, la intrare sunt Arhanghelii Gabriel şi Mihail, iar la temelia casei, este scris Amoris Laetitia – Bucuria iubirii, titlul exortaţiei Papei Francisc, document pus în centrul dezbaterilor Întâlnirii.

Cei doi arhangheli au capul plecat în semn de slujire şi de adoraţie a lui Dumnezeu. Ei sunt cumva în exterior pentru a ocroti ce se află în interiorul casei, anume Sf. Familie. Maria şi Iosif sunt îndreptaţi cu capul plecat către Isus, reprezentat sub chipul unui copil de 12 ani. Ca părinţi, îşi înconjoară copilul cu multă grijă, dar fără a-l sufoca, fără a se impune. Fruntea lui Isus este proeminentă, simbol al înţelepciunii. Gâtul rotund şi puţin curbat ne indică faptul că e plin de suflare dumnezeiască, de Duhul Sfânt. Pe chipul lui Isus se întrevăd două atitudini: în partea stângă aspectul este delicat, surâzător, blând; în partea dreaptă inspiră severitate. Isus este Mântuitorul cel milostiv, dar şi Judecătorul cel drept. Aureola de deasupra capului, care se deosebeşte de cea a Mariei şi a lui Iosif, are forma crucii, explicită trimitere la faptul că este a doua persoană a Sfintei Treimi.

Icoana ne duce cu gândul la imaginea Sfintei Treimi a lui Rubliov. Adunarea celor trei membri ai Sfintei Familii în jurul mesei ne aminteşte de cei trei îngeri ce i s-au arătat patriarhului Abraham la stejarul din Mamre. Cum bine ştim, aceştia sunt o prefigurare a Sfintei Treimi ca taină de comuniune, de iubire dăruită şi primită. La masă mai sunt locuri libere, semn că Familia din Nazaret ne aşteaptă şi pe noi alături.»